După 13 ani de proces: Victorie pentru industria adult din New York

După 13 ani de proces: Victorie pentru industria adult din New York www.flystudio.ro

Potrivit unui studiu realizat în 1994 în New York, industria adult, „în special atunci când este concentrată într-o zonă specifică, tinde să producă efecte secundare negative cum ar fi creşterea criminalităţii, degradarea simţului de proprietate, reducerea activităţilor comerciale şi erodarea caracterului de comunitate”. Un an mai târziu, fostul primar al New York-ului, Rudy Giuliani, s-a inspirat din rezultatele studiului pentru a pune bazele unui amendament zonal, care interzicea orice tip de activitate cu tentă adult în zonele rezidenţiale, comerciale şi industriale din oraş. În plus, prevedea o „zonă tampon” de 150 de metri distanţă faţă de anumite unităţi sensibile, cum ar fi biserici, şcoli sau grădiniţe, în care astfel de business-uri nu avea voie să funcţioneze.
Noile amendamente au condus la desfiinţarea unui număr semnificativ de afaceri. Unele au dat faliment, altele au fost nevoite să se relocheze, pierzându-şi astfel o parte dintre clienţi. Câteva business-uri au ales să rămână în oraş, cu condiţia de a limita stocul de produse cu tentă adult, pe care le-au înlocuit cu produse mainstream.
În 2001, administraţia new-yorkeză a încercat să mărească acoperirea amendamentelor, astfel încât până şi afacerile care aveau mai puţin de 40 de procente dedicate segmentului adult (prin cărţi, filme sau alte obiecte) să fie considerate drept afaceri pornografice şi să se supună astfel politicilor locale lansate în 1995. Era practic o tentativă de a elima orice tip de activitate conexă domeniului adult.
2002-2015, în război legislativ cu administraţia
În 2002, o serie de procese a debutat pentru a se opune noilor reglementări. Fair Theater versus New York şi Ten's Cabaret, Inc. versus New York au avut ca obiect de judecată încercarea de a detrona politicile din 2001. Cele două insituţii au acţionat administraţia plecând de la premisa că aceasta nu avea niciun motiv care ar justifica extinderea amendamentului din 1995. Au urmat victorii, înfrângeri şi recursuri de ambele părţi, iar procesul a ajuns în cele din urmă la Curtea de Apel, care trebuia să stabilească în ce măsură studiul efectuat în 1994 ar putea servi drept fundament pentru politicile din 2001.
Un pas mic pentru New York, un pas mare pentru industrie
Magistraţii Curţii de Apel au luat în considerare mai mulţi factori: procentul de materiale cu conţinut adult, posibilitatea ca minorii să aibă acces la aceste materiale, permisiunea minorilor de a intra în aceste locaţii, existenţa unor arcade booths (cabine destinate vizionării de filme pornografice) şi gradul de vizibilitate a reclamelor. Instanţa a decis că toate aceste aspecte s-au modificat de-a lungul timpului şi că administraţia ar trebui să aducă noi dovezi, dincolo de studiul efectuat cu două decenii în urmă, pentru a susţine amendamentul din 2001.
Decizia Curţii de Apel a fost 3-2 în favoarea industriei adult. 

Comments

Popular posts from this blog

Videochat, între mit şi realitate

Trans500 se pregăteşte să lanseze parodia “Kaitlyn Gender: Based on a Not so True Story”

Victoria Rae Black: economia porno îşi revine